vineri, 30 decembrie 2016

Dunărea - arteră de navigație europeană


Dunărea - arteră de navigație europeană


      Dunarea este al doilea fluviu din Europa (dupa Volga) din punct de vedere al lungimii, zonei traversate si a volumului de apa. Dunarea are o lungime totala de 2860 km, fiind navigabila pe mai mult de 2300 km. 
      Dunarea izvoreste din Muntii Padurea Neagra –din Germania si se varsa in Marea Neagra, langa padurea Caraorman, care in limba turca inseamna tot Padurea Neagra. Fluviul Dunarea poarta mai multe denumiri care au acelasi sens - Donau, Dunaj, Dunav, Dunarea, Duna. Dunarea reprezinta, cu siguranta, o coloana vertebrala a retelei de cai navigabile europene, conectand zece state si retelele lor de transport (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria, Romania, Moldova si Ucraina), traversand vestul, centrul si estul continentului european.
    Conectand Nordul si Sud Estul Europei... In acelasi timp, Dunarea este o cale navigabila care conecteaza aceste state nu numai intre ele, dar si cu Nord-Vestul Europei, prin Canalul Rin-Main-Dunare.
     (Axa prioritara nr 18) Coridorul albastru Rin-Main-Dunare conecteaza doi poli maritimi majori ai Europei – portul Rotterdam si portul Constanta, creand un canal navigabil care traverseaza Europa de la Nord la Sud.
      Sectorul Romanesc al Dunarii Sectorul romanesc al Dunarii se intinde pe 1075 km. Romania detine cea mai mare parte din bazinul fluviului Dunarea, aproape 30%. Avand un potential ridicat pentru dezvoltarea centrelor logistice, datorita conexiunii cu Marea Neagra (asigurata prin Canalul Dunare-Marea Neagra), Dunarea ocupa un rol important in deservirea fluxurilor de marfuri care vin din Orientul Indepartat si care sunt destinate statelor Central si Est Europene.
  

Delta Dunării în relatări antice

Delta Dunării în relatări antice

     Geografii și istoricii Antichității au făcut descrieri sugestive pentru zona de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Interesul pentru această regiune era datorat prezenței unor orașe grecești, dintre care Histria era cel mai apropiat de fluviu (denumit de greci Istros), de la care și-a împrumutat numele.
     Herodot, descriind războiul regelui persan Darius împotriva sciților, a arătat că perșii au construit un pod peste Dunăre înainte de despărțirea ei în mai multe brațe. În apropierea vărsării Dunării, se afla golful Halmyris ( laguna Razim-Sinoie de astăzi) unde era așezată cetatea Histria.
     Strabon arată că Dunărea se vărsa prin șapte brațe, iar Ptolemeu spune că doar brațul sudic (Sf. Gheorghe de astăzi) era folosit pentru navigație.

Delta Dunării - un laborator viu al naturii

Delta Dunării - un laborator viu al naturii


     Întinderea mare de apă - brațe, lacuri, mlaștini, gârle - oferă Deltei o puternică umiditate ( deși precipitațiile sunt foarte reduse, fiind cea mai secetoasă regiune a țării), ceea ce permite dezvoltarea unei vegetații bogate, specifice, formată în cea mai mare parte din stuf, vegetație acvatică, păduri de sălcii.
     Fauna Deltei este formată din numeroase specii de păsări (pelicani, egrete), mamifere (vidra, vulpea, bizamul), și pești (sturioni, crap, somn).
     Este deci, pe ansamblu, o regiune foarte bogată sub raportul vegetației și al faunei, fiind declarată rezervație a biosferei și beneficiind de o ocrotire corespunzătoare.



Stuf
Pescăruș

Lopătar

Bizam

Crap

Pelicani

Sturion

Somn

Vidra

Vulpe

Pădure de sălcii

Dunărea

marți, 20 decembrie 2016

Delta Dunării-destinaţie turistică

          Delta Dunării reprezintă o destinaţie specială, prin caracteristicile sale (patrimoniu natural  universal), una dintre cele mai importante regiuni turistice din România, prin originalitatea peisajului (relief, apă, vegetaţie, faună, populaţie şi aşezări umane).                                                                                                         

OBIECTIVE TURISTICE ÎN DELTĂ:
1.Golful Musura - rai al păsărilor
Golful Musura este în zilele noastre mai mult o zona lagunară, aproape închisă, situată între gurile de vărsare în Marea Neagră ale Canalelor Sulina şi Chilia. Golful este foarte colmatat şi, deşi oferă impresia că eşti pe mare deschisă, apa este pe alocuri atât de puţin adâncă încât turiştii pot coborâ din ambarcaţiuni ca şi cum “ar călca pe apă”. În interiorul golfului sunt mai multe fâşii de nisip, nişte insuliţe nou formate, pe care se strâng cele mai mari colonii de pelicani şi cormorani din Delta Dunării.




2.Pădurea Letea – un monument al naturii
Este situată în partea de nord a Deltei, la est de comuna C.A. Rosetti. Doar o parte din suprafaţa totală a pădurii este zonă strict protejată, iar această parte a devenit rezervaţie naturală din 1938. Pădurea se dezvoltă în spaţiul dintre dunele de nisip (cea mai înaltă fiind de 15 m), sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri) despărţite de spinările acestora. O trăsătură caracteristică a pădurii o constituie multitudinea de plante căţărătoare (viţă sălbatică, hameiul, curpenul de pădure, liana grecească etc.) ceea ce îi conferă pădurii un aspect subtropical.

3.Pădurea Caraorman - “pădurea neagră” în limba turcă

Pădurea Caraorman se găseşte pe teritoriul administrativ al comunei Crişan iar accesul se face din localitatea Caraorman. Cu o suprafaţă de 2.250 ha, pădurea a fost declarată monument al naturii în anul 1940 şi arie protejată în anul 2000. Pădurea Caraorman este o pădure ridicată pe dune de nisip (înalte şi de 7m), alcătuită din stejari seculari (ce depăşesc deseori 30m), plopi şi frasini dar şi din vegetaţie agăţătoare de tip mediteranean (ex: liane ce pot atinge chiar şi 25m). Aici se găseşte un stejar vechi de aproximativ 500 de ani, cu o circumferinţa de 4m, ale cărui crengi ating nivelul solului şi apoi se ridică iar, fapt pentru care a fost poreclit “Stejarul îngenuncheat” de către localnici. În imediata apropiere a acestuia se află Fântână Vânătorilor, cu o apă extrem de rece chiar şi în timpul verii, şi o reproducere după celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi – Masa tăcerii.

Dunărea la vărsarea în mare